duminică, 19 decembrie 2010

10 ANI DE PUŞCĂRIE ÎN SPANIA, PENTRU CLONARE DE CARDURI

Nicolae Lascu (foto dreapta), sibianul în vârstă de 30 ani, care timp de două luni a făcut greva foamei în penitenciarul Valdemoro din Madrid, unde era deţinut pentru clonare de carduri, a fost condamnat la zece ani de închisoare. Măsura extremă la care, tânărul originar din satul Nou, a recurs în urmă cu doi ani, nu a reuşit să-i convingă pe magistraţi că este victima unei erori judiciare, aşa cum susţineau toţi apropiaţii acestuia.  Iar asta pentru că Nicolae Lascu nu a fost niciodată uşă de biserică. Provenind dintr-o familie dezorganizată (părinţii săi au divorţat în urmă cu 12 ani) sibianul a ajuns în spatele gratiilor, când abia împlinise 18 ani. Atunci el l-a înjunghiat cu un briceag, pe un tânăr din localitatea învecinată, Daia, pentru simplul motiv că acesta nu îşi ceruse scuze, după ce îl călcase pe picioare, în autobuz. A făcut mai puţin de şase luni de închisoare, la Aiud, avocatul său obţinând în instanţă schimbarea încadrării juridice din tentativă de omor în vătămare corporală. În exclusivitate pentru "Detectiv de serviciu" mama acestuia, Maria Stelică recunoaşte că “fiul meu este un tip coleric, impulsiv, care cu greu poate fi stăpânit. De fiecare dată însă, atunci când greşeşte îşi recunoaşte faptele şi nu fuge de răspundere. Aşa s-a întâmplat atunci cu tânărul înjunghiat, aşa s-au petrecut lucrurile şi mai târziu în Spania, când, pentru câteva luni, a ajuns din nou în închisoare după ce şi-a bătut cu bestialitate concubina, cu care are împreună un băieţel de 6 ani. Îl cred în stare chiar să ucidă, dar nu îl văd capabil să recurgă la inginerii cu carduri, unde în primul rând e nevoie de minte. E fiul meu, îl cunosc foarte bine, ştiu că e un tip care gândeşte puţin şi reacţionează spontan. De aceea eu cred că de data asta e nevinovat. La fel de convinsă este şi sora lui, Cristina, care l-a vizitat de mai multe ori în penitenciar. El susţine că este confundat cu un oarecare Ionică, având cam aceeaşi alură şi care se afla de mai multă vreme în atenţia poliţiştilor spanioli. De fapt el a si propus o probă de voce în baza căreia şi-ar fi putut susţine nevinovăţia. Deşi proba a  fost admisă, ea nu a fost luată în considerare la proces. Cristina locuieşte, de ani buni, în Valencia, cu fratele său Nicolae şi mi-a spus că acesta nu a avut probleme cu justiţia. O perioadă a lucrat acolo la reprezentanţa Vodafone şi era chiar foarte apreciat de patron. Nu se fereşte de puşcărie, el a mai fost arestat în Spania şi a mărturisit că acolo detenţia e un…lux. Dacă lucrurile ar fi stat aşa cum susţin autorităţile spaniole, atunci era firesc să mă scald în bani şi eu. Trăiesc doar din pensia de boală de 411 lei şi nu reuşesc să-mi strâng bani pentru a-mi construi o verandă la coşmelia în care locuiesc. Eu sunt convinsă că l-au condamnat degeaba la zece ani de puşcărie”, ne-a mărturisit femeia. Opiniile sibiencei sunt împărtăşite şi de localnici. Unul dintre aceştia, Gheorghe Jurcă ne-a declarat că “tatăl şi fiul erau oameni taciturni cărora nimeni nu le putea intra în voie. În schimb, doamna Mariana e total diferită, e o femeie populară cu mult bun simţ şi corectă. Nu degeaba toţi în sat îi spun Calculata”.

luni, 6 decembrie 2010

A RĂMAS PARALIZAT PE VIAŢĂ, DUPĂ CE A CĂZUT PRINTRE GRATIILE UNUI GEAM DE LA SPITAL


După  mai mult de un an şi jumătate de la incidentul petrecut la Spitalul Municipal Mediaş, atunci când un băieţel de 7 ani din satul Ighişu Nou a căzut de la etajul al doilea, printre gratiile unui geam al secţiei “Boli Infecţioase”, verdictul medicilor este unul sumbru dar definitiv: micuţul Cristian Dorel Cazan va rămâne paralizat pe viaţă. Mama acestuia, Aurelia Ioana Bisa a declarat pentru “Detectiv de serviciu” că “ în urma examenelor medicale s-a stabilit că fiul meu s-a ales, după acel nefericit eveniment, cu hemoragie cerebrală, hemipareză stânga şi fractură de piramidă nazală. Medicii susţin că, în urma căzăturii a dobândit şi un uşor retard mintal, motiv pentru care sugestia lor a fost aceea de a amâna, cu un an, înscrierea la şcoală. Cu toate că am sesizat Colegiul Medicilor în legătură cu acel incident, nici până în prezent nu s-a luat vreo decizie. De asemene nici ancheta de la poliţie nu s-a încheiat, ea indicând mai degrabă o muşamalizare a cazului. Deja au început să se facă afirmaţii inexacte, precum aceea că fiul meu a căzut de la etajul întâi al secţiei de Boli Infecţioase, acolo unde în 28 aprilie 2009 fusese internat pentru o hepatită virală, când în realitate el a căzut de la etajul al doilea, cam de la 12-14 metri înălţime. Chiar mi s-a spus că ar trebui să fiu mulţumită că băiatul este în viaţă şi nicidecum să mai am pretenţii la despăgubiri materiale aşa cum am solicitat, în urma unei plângeri formulate împotriva Spitalului Municipal Mediaş. Cu excepţia unui ajutor de 700 lei, venit din partea unei fundaţii, nimeni nu ne-a sprijinit nici măcar cu un sfat. Pentru că unicul meu fiu nu poate fi lăsat fără supraveghere, a trebuit să renunţ la activitatea mea profesională, cea de femeie de serviciu la un supermarket din Mediaş. Acolo lucram de patru ani, după divorţul de fostul soţ. Acum locuim 10 persoane, respectiv trei familii, cu un singur venit, într-o casă cu trei camere din strada Valea Lacului nr.81. Autorităţile ne închid uşile în nas pentru că ne-am permis să dăm în judecată spitalul. Copilul are nevoie de medicamente, de recuperare, altfel lucrurile sunt clare: băiatul meu care până la vârsta de şapte ani nu a stat internat în spital nici macar o zi, va rămâne infirm pe viaţă. Are nevoie, în plus, de orteză, de operaţie la nas şi de o intervenţie chirurgicală la maxilarul inferior”. Mama băieţelului ne-a relatat în premieră şi despre incidentul din dimineaţa zilei de 28 aprilie: “după ce am fost înştiinţată că fiul meu va rămâne internat în spital, am plecat acasă pentru a-i aduce pijamale şi alte lucruri necesare. Când am revenit am aflat despre nenorocire. Cristi mi-a spus ulterior că o fetiţă din salon i-a luat cornul pe care i-l lăsasem. Pentru asta s-a urcat pe geam, cu intenţia de a mă înştiinţa, însă a alunecat printre gratii. Anterior chemase o asistentă, care i-a spus că dacă o va mai deranja cu astfel de fleacuri îl va lega de pat cu un garou. De fapt întreg personalul medical de la Spitalul Municipal Mediaş s-a purtat într-un mod josnic cu noi, uitând că aceştia au depus cândva un jurământ”, ne-a declarat cu lacrimi în ochi femeia.

joi, 2 decembrie 2010

UN DEPUTAT SIBIAN UMBLĂ DUPĂ “PROSPĂTURI” MINORE PE INTERNET




    Deputatul PD-L de Sibiu Gheorghe Roman, este un mare pasionat al jocului de table, acesta fiind de altfel şi artizanul unor concursuri de gen, organizate în ultimii ani, la Mediaş. Pasiunea sa pentru zaruri nu poate fi stăvilită nici chiar la locul de muncă, acolo unde a fost trimis de către electorat să…legifereze! “Detectiv de serviciu” a reuşit să descopere faptul că vajnicul deputat a jucat peste o mie de partide de table de când este în Parlamentul României. A câştigat 306 şi a pierdut 524, cinci fiind remize iar alte 248 abandonuri. Toate astea în cadrul contului creat pe site-ul www. neogen.ro. Acolo unde deputatul, în vârstă de 38 ani, nu de multă vreme căsătorit, mai încearcă să facă şi cuceriri. Printre persoanele racolate “pentru distracţie”, se numără şi două localnice, Ioana şi Corina, de numai 17 ani fiecare. Contactat pentru a oferi lămuriri în legătură cu preocupările sale extraprofesionale, Gheorghe Roman a refuzat să facă orice fel de comentarii. S-a mulţumit doar să prevină, cu subînţeles, să avem în vedere şi faptul că  acesta deţine centura neagră cu doi dani la taekwon-do.